5589 vizualizari
Doamnele care fac legea in bucatarie. Top 10 cele mai influente femei in lumea gastronomiei
Autor: www.foodstory.ro
Daca nu ar fi existat ele, felurile de mancare si modul lor de preparare nu ar fi fost niciodata la fel. Cartile de bucate, emisiunile si proiectele in care s-au implicat i-au ajutat pe toti gurmanzii si pasionatii de bucatarie din intreaga lume, asa ca merita sa faca parte din lista cu cele mai influente 10 femei din lumea gastronomiei:
1. Julia Child
Julia Child si-a urmat sotul la Paris si s-a intors pe teritoriul Statelor Unite ale Americii ca chef calificat Le Cordon Bleu. Dragostea ei pentru gastronomia franceza s-a reflectat in toate cele 18 carti de bucate publicate si in emisiunile televizate pe care le-a facut, iar stilul ei savuros a cucerit inimile tuturor bucatarilor amatori.
2. Martha Stewart
Martha Stewart este cu adevarat un nume in lumea gastronomica. Ea ...
Cititi tot articolul
7983 vizualizari
100 feluri in care poti sa gatesti un ou. Legenda scrisa pe boneta unui chef
Autor: www.foodstory.ro
Din bucataria franceza ne vin unele dintre cele mai sofisticate preparate, dar si cateva mituri care circula prin bucatariile lumii. Cel mai faimos este cel care spune ca numarul de cute de pe boneta unui bucatar indica exact numarul de feluri in care stie sa gateasca un ou.
Nu putem sa bagam mana in foc daca e chiar asa, chiar daca boneta exista in uniforma bucatarilor de mai bine de un secol.
O uniforma creata in tara caselor de moda
Bucataria franceza pare sa fie mama tuturor bucatariilor, iar bucatarii francezi sunt cei care au dat tonul in ceea ce inseamna haute cuisine in ultimele cateva sute de ani. Nu francezii au inventat uniforma de bucatar, dar ei cu siguranta i-au dat aspectul profesionist.
Citeste mai mult pe : ...
Cititi tot articolul
6505 vizualizari
Istoria restaurantelor
Autor: www.ele.ro
Restaurantul este o institutie atat de necesara incat te-ai putea gandi ca a existat dintotdeauna in orase. Insa, restaurantele, asa cum le stim noi astazi, s-au modernizat foarte recent. Asta nu inseamna ca n-au existat locuri in care puteai manca inainte de modernizare. Insa meniul, ca modalitate de a vedea ce poti manca,exista doar de 200 de ani. Taverenele - primele restaurante Primele “restaurante” erau tavernele medievale si birturile. Tavernele de obicei ofereau mancare obisnuita pe timpul zilei, la ore fixe si preturi fixe. Insa in secolul al XVI lea, englezii din toate clasele sociale incepeau sa serveaza masa in oras din ce in ce mai des. Tavernele locale le ofereau preturi fixe la mancare, vin, bere si tutun. Uneori tavernele serveau si ca loc de intalnire. ...
Cititi tot articolul
5052 vizualizari
Vegetarianism
Autor: De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Vegetarianismul este practica unei diete ce exclude toate produsele animale, printre care mezelurile, peÈ™tele, stridiile, crustaceele È™i alte produse obÈ›inute prin măcel. Sunt mai multe variante de dietă, unele exclud ouăle È™i/sau alte produse obÈ›inute de la animale, precum lactatele È™i mierea, pe când veganismul exclude tot ce È›ine de produse animale. Un termen ar fi regim pe bază de plante.
O dietă vegană este o formă de vegetarianism ce exclude toate produsele animale din dietă, printre care È™i mierea. Acei care practică veganismul din motive etice exclud produsele animale din dieta lor ca parte dintr-o practică mai mare de înfrânare de la folosirea animalelor pentru orice scop (ex. piele, blană etc.), ...
Cititi tot articolul
2758 vizualizari
Bucătărie japoneză
Autor: Wikipedia
Ingredientele principale ale bucătăriei japoneze tradiÈ›ionale sunt: peÈ™tele È™i alte produse marine, zarzavaturile È™i orezul. PeÈ™tele este deseori servit crud, ceea ce necesită ca el să fie foarte proaspăt È™i să fie tăiat cu un cuÈ›it bine ascuÈ›it. AbundenÈ›a produselor marine în apele care înconjoară Japonia È™i religia budistă (care este împotriva uciderii animalelor) au făcut ca japonezii să folosească carne, produse lactate, grăsimi animale etc. în mod mai redus.
Condimentele principale sunt produse din soia (sosul soia și miso- pastă de fasole soia- sau orez (sake, oțet din orez, mirin- un sake dulce). Pentru a menține gustul original al ingredientelor, ...
Cititi tot articolul
4767 vizualizari
Craciunul
Autor: Wikipedia
Crăciunul a început să fie serbat de către creÈ™tini pe 25 decembrie, după cel puÈ›in trei secole de la începerea misiunii de evanghelizare a apostolilor, anume începând cu secolul al IV-lea în Vest È™i începând cu cel de-al V-lea secol în Est. IniÈ›ial, sărbătoarea naÈ™terii lui Hristos era È›inută pe 6 ianuarie, istoricii È™tiind azi că ea se celebra deja în 336 d. Chr., la Roma. [11] (în Est, „Boboteaza”, serbată la data de 6 ianuarie începând cu secolul al IV-lea, celebra pe atunci naÈ™terea, botezul È™i primul miracol al lui Iisus, în timp ce gnosticii (sectă creÈ™tină considerată eretică de către creÈ™tinismul canonic) ...
Cititi tot articolul
10306 vizualizari
Mâncăruri specifice românești de Crăciun
Autor: Wikipedia
Sărbătoarea NaÈ™terii Domnului Iisus Hristos sau Crăciunul, reprezintă pentru poporul român (în special cel CreÈ™tin Ortodox) un prilej de mare bucurie. După postul Crăciunului, perioadă de înfrânare atât trupească cât È™i spirituală, dezlegarea la mâncarea de dulce aduce după sine numeroase obiceiuri È™i un potpuriu de preparate din carne de porc È™i dulciuri de sărbătoare. Tăierea porcului se face în ziua de Ignat. Din carne de porc, pentru praznicul Crăciunului, se prepară slănină, cârnaÈ›i, cartaboÈ™i, tobă, sarmale, friptură de porc, ciorbă de oase. Dulciurile care sfârÈ™esc masa de sărbătoare, sau cu care sunt omeniÈ›i oaspeÈ›ii ...
Cititi tot articolul
6642 vizualizari
Bucătăria Românească
Autor: Wikipedia
OcupaÈ›iile de bază ale locuitoriilor României au fost, încă din cele mai vechi timpuri, agricultura, creÈ™terea animalelor È™i vânătoarea. Relieful României fiind bogat reprezentat atât de zone de luncă, câmpie, de zone deluroase È™i intracolinare precum È™i de numeroase înălÈ›imi montane, dezvoltarea culturilor agricole È™i pomicultura au oferit posibilitatea dezvoltării unei bogate tradiÈ›ii culinare, bazate pe prelucrarea cerealelor, legumelor È™i fructelor. Bogăția fâneÈ›elor răspândite pe coamele dealurilor È™i poalele munÈ›ilor a oferit posibilități mari de creÈ™tere a animalelor. Astfel bucătăria românească se bucură de o gamă ...
Cititi tot articolul