Fondante Logo
6642 vizualizări

Bucătăria Românească

14 Decembrie 2011
Autor: Wikipedia
Nota: 5.0

1 poze in galerie

OcupaÈ›iile de bază ale locuitoriilor României au fost, încă din cele mai vechi timpuri, agricultura, creÈ™terea animalelor È™i vânătoarea. Relieful României fiind bogat reprezentat atât de zone de luncă, câmpie, de zone deluroase È™i intracolinare precum È™i de numeroase înălÈ›imi montane, dezvoltarea culturilor agricole È™i pomicultura au oferit posibilitatea dezvoltării unei bogate tradiÈ›ii culinare, bazate pe prelucrarea cerealelor, legumelor È™i fructelor. Bogăția fâneÈ›elor răspândite pe coamele dealurilor È™i poalele munÈ›ilor a oferit posibilități mari de creÈ™tere a animalelor. Astfel bucătăria românească se bucură de o gamă variată de produse de carne, lapte, lactate, produse din lapte, specifice prin gustul, aromele folosite precum È™i prin tehnicile de elaborare. Bogăția vânatului răspândit în pădurile româneÈ™ti a adus după sine È™tiinÈ›a preparării vânatului în diverse mâncăruri È™i preparate.

Prin intersectarea culturilor, Bucătăria românească a fost influenÈ›ată de bucătăria balcanică, de germană, sârbească, italiană, turcă, È™i maghiară, dar nu numai, È™tiut fiind faptul că diversitatea gusturilor È™i rafinamentul preparatelor din toate țările lumii sunt apreciate de marii cunoscători ai tradiÈ›iilor popoarelor.

Prin formarea sa daco-romană, cultura gastronomică a poporului român a moÈ™tenit numeroase obiceiuri culinare: de la romani vine plăcinta, cuvânt care a păstrat sensul iniÈ›ial al termenului latin placenta, turcii au adus ciorba de periÈ™oare, grecii musaca, de la bulgari există o largă varietate de mâncăruri cu legume, cum ar fi zacusca, iar È™niÈ›elul vine de la austrieci.

Unul dintre feluri de mâncare tipic româneÈ™ti este mămăliga. Aceasta este o fiertură de făină de porumb, cu sare È™i uneori poate avea adaosuri ca zer, unt, brânză în funcÈ›ie de preparatul final obÈ›inut. Ea era folosită foarte des în alimentaÈ›ia țăranilor agricultori È™i a crescătorilor de animale È™i înlocuia pâinea care în perioada istorică pre-industrială era obÈ›inută în gospodărie prin prelucrarea manuală. Foarte des în bucătăria românească se foloseÈ™te carnea de porc, dar se consumă È™i carnea de vită, pui, oaie sau miel, precum È™i carne de vânat.

Praznicele rânduite de Biserică au adus un aport deosebit în cultura gastronomică românească, aducând o gamă foarte bogată de bucate de sărbătoare. Specifice praznicelor sunt mâncăruri precum cârnaÈ›i, caltaboÈ™i, piftia, cozonacul, sarmale. Mesele principale sunt micul dejun, prânzul È™i cina.

Micul dejun poate fi alcătuit din produse lactate: lapte, brânză, iaurturi, brânzeturi proaspete sau fermentate, cereale sau pâine; produse din carne: salam, È™uncă, slănină; ouă preparate fierte, omletă, ochiuri sau în diverse combinaÈ›ii cu legume È™i carne, fructe proaspete sau preparate sub formă de gemuri sau dulceÈ›uri. Pentru persoanele care lucrează până târziu după ora 17 micul dejun este necesar să fie mai consistent, renunÈ›ânduse deseori la masa de prânz care se poate înlocui cu o gustare.

Prânzul obiÈ™nuit este alcătuit din trei feluri de mâncare: ciorbă sau supă, din carne È™i legume, sau numai din legume mai ales pentru zilele de post, sau salate de legume, carne; felul doi mâncare alcătuit din legume, sau legume È™i carne în diferite moduri de preparare, soteuri, mâncăruri, fripturi, etc.; felul trei, desertul, alcătuit din prăjituri, plăcinte, fructe, tarte sau preparate din aluaturi È™i fructe. Pentru zilele de sărbătoare, duminica sau praznicele creÈ™tine, se adaugă la masa de prânz aperitive cum ar fi salate de legume sau carne însoÈ›ite de diverse sosuri, mezeluri, pateuri de carne, brânzeturi sau preparate cu brânză, plăcinte, merdenele, pateuri, È™i se adaugă un desert mai bogat, cum ar fi cozonaci, prăjituri, torturi, brânzeturi cu fructe. Pentru copii în perioada de creÈ™tere (1-10 ani), adolescenÈ›i (14-17 ani) È™i persoanele în vârstă (60-100 plus) conÈ›inutul meselor de peste zi se suplimentează cu o gustare la ora 10 dimineaÈ›a, constând dintr-un pahar cu lapte, un iaurt mic, un pahar de suc de fructe, un fruct sau o felie de pâine cu carne sau brânză, È™i se adaugă încă o gustare la ora 17 alcătuită dintr-un ceai sau un pahar cu lapte, 1-2 felii de pâine cu unt, gem, cu preparate uÈ™oare din aluaturi, lapte, carne sau fructe. Pentru creÈ™tinii care respectă posturile rânduite de Sfânta Biserică, o atenÈ›ie deosebită trebuie acordată aportului zilnic de calorii È™i vitamine, raportat la munca prestată È™i atenÈ›ie deosebită pentru a înainta în răbdare È™i înfrânare, însoÈ›iÈ›i de sfaturile părintelui duhovnic sau a preotului. Bucătăria românească oferă o gamă bogată È™i variată de mâncăruri È™i produse de post.

Cina are cam aceeaÈ™i compunere ca È™i prânzul, însă se exclud în general alimentele a căror digestie presupune un efort îndelungat pentru stomac, cum ar fi cele preparate cu maioneză, ouă sau icre.



Taguri:
Categorie: Scurt Istoric
Ratingul dumneavoastră
Nota
Ratingul general utilizatori
5.0


© Copyright 2011