1 poze in galerie

Vegetarianismul este practica unei diete ce exclude toate produsele animale, printre care mezelurile, peștele, stridiile, crustaceele și alte produse obținute prin măcel. Sunt mai multe variante de dietă, unele exclud ouăle și/sau alte produse obținute de la animale, precum lactatele și mierea, pe când veganismul exclude tot ce ține de produse animale. Un termen ar fi regim pe bază de plante.

O dietă vegană este o formă de vegetarianism ce exclude toate produsele animale din dietă, printre care și mierea. Acei care practică veganismul din motive etice exclud produsele animale din dieta lor ca parte dintr-o practică mai mare de înfrânare de la folosirea animalelor pentru orice scop (ex. piele, blană etc.), deseori din suport pentru drepturile animalelor. Mulți vegetarieni consumă produse lactate, iar mulți mănâncă ouă. Lacto vegetarianismul include produsele lactate dar exclude ouăle (astfel fiind practicat de vegetarienii hinduși din India), ovo vegetarianismul include ouăle dar exclude lactatele, iar lacto-ovo vegetarianismul le cuprinde pe amândouă.

Semi-vegetarianismul se constituie dintr-o dietă bazată pe mâncărurile vegetariene, dar poate include pește sau câteodată mezeluri, precum și lactate sau ouă. Asocierea semi-vegetarianismului cu vegetarianismul în argoul profesional, în special pescetarianismul (denumit și pesco-vegetarianism; este descris ca o dietă vegetariană ce include pește), a dus la ceea ce grupurile vegetariene au citat ca fiind categorisire improprie a acestor diete ca fiind vegetariene. Societatea vegetariană, care a inițiat popularitatea folosirii termenului „vegetarian” de prin 1847, condamnă asocierea semi-vegetarianismului ca vegetarianism valid; organizația indică faptul că a consuma pește nu este vegetarian.

Motivul alegerii acestei diete poate fi legat de moralitate, religie, cultură, etică, estetică, mediul înconjurător, societate, economie, politică, gust sau sănătate. Dietele vegetariane pregătite corespunzător satisfac valorile nutriționale pentru toate stagiile vieții, iar studiile pe scală largă arată că vegetarianismul reduce considerabil riscul de cancer, de atac de cord, și de alte boli.

Prima Societate Vegetariană fondată în 1847 susține că a creat cuvântul din latinescul „vegetus” însemnând „plin de viață” (așa cum acești primi vegetarieni spuneau că dieta îi fac să se simtă).Totuși, Dicționarul Englez Oxford și alte dicționare standard afirmă că este un derivat de la substantivul „vegetal” cu sufixul „-arian”.

Primele registre ale vegetarianismului ca și concept și practică, printre un număr considerabil de oameni, sunt din India antică și antica civilizație greacă în Sudul Italiei și în Grecia în secolul al VI-lea î.e.n.. În ambele cazuri, dieta a fost corelată cu ideea non-violenței față de animale și a fost promovată de grupuri religioase și filozofi. Urmând creștinarea Imperiului Roman în antichitate, vegetarianismul a dispărut practic din Europa. Câțiva călugări din Europa Medievală au interzis consumarea cărnii din motive ascetice, dar niciunul dintre ei nu excludeau peștele. Vegetarianismul a reapărut în Europa în timpul epocii Renașterii. A devenit o practică populară prin secolele al XIX-lea și al XX-lea.